marți, 3 mai 2011

488. Moment

Moment


Trece fluturele – numai polen de sărbătoare

apele tac frunza-ncetează vântul aşteaptă

păpădia nu găseşte vreo explicaţie

neliniştea o determină să ofteze

şi chiar oftează a risipire

lumea devine de necuprins

fluturele a dispărut

la capătul zig-zagului

în punctul în care

simetria nu are sfârşit.

14 aprilie 1986

De Grigore Rotaru Delacamboru





Autor photo : R . G .

2 comentarii:

  1. e o tăcere de necuprins în rândurile acestea, frumuseţea fluturelui sau poate atracţia lor inexprimabilă pentru lumină, în noapte, îi aud lovindu-se de raze...
    fractalizate, aripile pornesc furtuni nebănuite.

    RăspundețiȘtergere
  2. "la capătul zig-zagului

    în punctul în care

    simetria nu are sfârşit."...cred ca e un punct de convergenta cu visarea...

    RăspundețiȘtergere