vineri, 17 septembrie 2010

370. Te roagă

Te roagă

( Medy - 29 )

„Ţi-aş ascunde în privire

somnul legănat în fire

ieşi din visu-mi efemer

şi pluteşte pân’ la cer

şi te du aşa departe

până dincolo de moarte“


Tu ai sporit deja durerea

prin faptul de-a te-arăta

în somnul meu mai poţi pătrunde

dacă visez un crin de nea

te roagă deci de crinii lumii

să intre-n visul meu pe rând

tu ai sporit deja durerea

de când mi-alunecaşi în gând

în gândul meu înoţi întruna

oceanul e fără sfârşit

visez când se ridică luna

şi când visez nu-s adormit

te roagă deci de somnul lumii

să cadă peste visul meu

să urci odată cu lumina

prin piatra de la curcubeu.



2 noembrie 1979

de Grigore Rotaru

Delacamboru .







Autor photo : R. G.

miercuri, 15 septembrie 2010

369. De toamnă

De toamnă



Un descântec făcut din proverbe

umple cupa nedumeririi până la semn

vânătorii ( veşnic în vină )

căutând splendori scotocesc în văzduh

se clatină lichidul în celulă

zborul o să fie ucis

se întinde mireasma căderii

un fluture ţi se aşează pe deget

cu cele şapte minuni ale luminii

( nu este posibil să te ucidă în zbor

nici odihnindu-te … nu mai tremura )

iar conferinţa aceasta despre

cum trebuie să împodobim pagina

cu semnele albe ale surâsului

totuşi atenţi la interferenţă

la simetria traseelor

faţă de axul principal

la suprapuneri

să nu rămâi în afară

să te poţi integra

ne determină să credem în minuni

dacă am rămâne la nesfârşit

în acest unghi al nedumeririi

în această splendoare a desăvârşirii

ai zis că am fi asemenea zeilor

dar aşa ceva nu se cade ar fi indecent

despre veşnicie nu se ştie mai nimic

vânătorii fac de se-nvârte văzduhul

iarba devine morişcă se vântură clipe

câteva până - câteva după

şi veselia de circ aferentă.



1 sept 1988

de Grigore Rotaru

Delacamboru





marți, 14 septembrie 2010

368. Cuvintele

Cuvintele


Cuvintele pot călători pe unde albastre

în Oceanul fără sfârşit

spre îndreptarea erorilor

pot călători pe unde interzise

până dincolo de hotarul cu spini

fără să accepte minimă dispoziţie salvatoare

numai desfăşurarea multicoloră

a ceea ce a fost dat prin matrice

determină repetiţii de încercare

de fapt nimic din ceea ce se cunoaşte nu are trecere

după un număr de ani totul se prăbuşeşte

şi cu ajutorul cuvintelor o luăm de la capăt.



11 mai 1978

de Grigore Rotaru

Delacamboru.







luni, 13 septembrie 2010

367. Semn alb

Semn alb


E scris punctul negru pe os

şi privesc şi vreau să respir

astăzi Fecioara din Myr

dansează frumos

dacă pe fir este trimis

gândul de sus în jos

axa trecerii orizontul lucios

se-ndepărtează în vis

se-ndepărtează osul în carne

viu că ajută la dans

altminteri ar fi un balans

de iarbă pe marne

poate o plutire de fire

nervii dansând în eter

dincolo de abur şi ger

îngerul crinului să respire

peste o tavă cu abur de sânge

trece anotimpul duios

semn că nimeni nu plânge

în peştera albă din os.



19 iulie 1988

de Grigore Rotaru Delacamboru .





duminică, 12 septembrie 2010

366. Rupestră


Rupestră


Cel ce a intrat în piatră

să fie mai aproape de nori

când soarele urcă

priveşte ascultă se roagă şi tace

şi nu se bucură că îi este uşor

să facă acestea şi altele-n plus

ca pe apă ca pe vânt

ca flacără mistuitoare

a uitării de sine

numai considerând cauza

drept vinovăţia

de a fi lăsat să i se arunce în gol

sentimentele.


6 mai 1981

de Grigore Rotaru Delacamboru .






Autor photo : R-G. P.

sâmbătă, 11 septembrie 2010

365. Cavalerii calvarului


Cavalerii calvarului


Adunaţi în acelaşi loc

indivizii făcuţi din pete ( petice )

( cei ce şi-au vândut sufletul pe arginţi )

pe o cale alunecoasă

plimbă apa tulbure şi mirositoare

vor să deschidă nişte uşi ferecate

au un scop ţinta e sufletul tău

vor să instaureze egalitatea

nu-i interesează dacă au dreptul s-o facă

executanţi care pătează şi aerul

dau vina pe cei de deasupra din schemă

sunt maeştrii în umflatul baloanelor

cu o singură bucurie în ochii lor tâmpi

aceea de a fi călăii momentului

se simt stăpânii bucăţii de clipă

gustând bucuria seacă a nemernicului

aceştia n-au cale de-ntoarcere

sunt greii pământului buturugi

te rogi să fie iertaţi

ei adună pietre movile movile

să aibă ce ridica.


4 octombrie 1985

de Grigore Rotaru Delacamboru

.



Autor photo : R.G.

vineri, 10 septembrie 2010

364. Trecere

Trecere


Câinele alb nestatornic

cu nisipul aleargă-n pustie

clepsidrele aşteaptă să vină

pe lume timpul de aur

să treacă prin zidul de semne

cu poruncile-n aripi

zeu peste lumile zeilor

dulce sub unica rază

a stelei ce roteşte destinul.


de Grigore Rotaru Delacamboru

2 septembrie 1982




Autor photo : R.G.