Trebuie să cauţi – nu uita
Mai vezi pe câte unul care se trezeşte târziu
ah ce mofturi teorie lungă ce lingoare
ai crede că somnul i-a topit oasele dar de unde
îşi toceşte zimţii principiilor cu o morişcă de apă
totul devine rotund plin de solaritate
colţul bibliotecii colţul iluziei intersecţia străzilor
devin rotunjimi imaginaţia lui alunecă-n voie
toate traiectoriile îi sunt curbilinii
rosteşte vorbele trecându-le obligatoriu prin cerul gurii
că ies la plimbare aşa ca dintr-o ţeavă ce coteşte rotund
dacă te are în faţă numai pe tine se vede uşor
că propoziţiile fac un onduleu uriaş
care te înconjoară te înconjoară de ameţeşti
începi să crezi că eşti centrul ghemului
te invită să te gândeşti la roiul ce se aşează pe-o creangă
are tot felul de justificări care te pun pe gânduri
dacă o iei în linie dreaptă sunt greu de combătut
cu ciudă constaţi că ai un pic de succes dacă
mergi niţel clătinat mersul beţivului
mai ales dacă te-a luat cu începutul
viaţa în univers lichid amniotic lichid cefalorahidian
te întreabă dacă aripa-n zbor face unghiuri
ochiul nostru buricele degetelor şi alte organe
numai curburi liniştite odihnitoare
te îngrozeşti cum a găsit atâtea exemple
a devenit praf toată geometria rectangulară
structura cristalografică a apei a universului
solidele Platon hipercubul – mofturi transfigurări
nu mai poţi zice nimic pleci pe şapte cărări
hotărât să cauţi unghiul cu vârful rotund
bucuros că ai găsit un motiv în sfârşit ai scăpat
îl auzi parcă-n vis glas cu dublu ecou
nu uita de parabolă nu uita de parabolă.
De Grigore Rotaru Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu