Până dincolo
Aferim! se deschide poarta singurătăţii
este liber la pohta de labirint
cerberii au murit de tristeţe
ceaţa albă se retrage în valuri
totul e la vedere cine-ndrăzneşte
i se asigură porţie dublă
doar tu fără tine ca un punct geometric
rece unic fără substanţă invizibil
(variantă) : pe platoul perfect
ţesătură subtilă traiectorii de gânduri
necontenit până departe necontenit.
14 septembrie 1974
de Grigore Rotaru Delacamboru
am rapit aceasta poezie pentru tatal meu...asa tacut cum sta deja in lumea de dincolo..zambeste cand ii citesc...multumesc..sper sa revin cat de curand sa va rectiesc...tatal meu este gata...in netimp plecat..multumesc ..multumesc pentru tot ce postati
RăspundețiȘtergereSa cerem pentru sufletul lui ...carare neangradita! In astfel de momente si piatra se inclina putin. Da!
RăspundețiȘtergere