Despre datoria Poetului şi ce este Poezia
Datoria Poetului este să ajungă în Raiul limbii materne
acolo găseşte drept hrană cuvinte nechimizate
şi de băut metafore nepoluate şi nepoluante
altfel „ mânjim cerul cu stele“ după cum spunea
Dumnezeul Raiului Limbii Române
să ajungi acolo pe un drum lat – şosea europeană
şi nu pe o prăpădită de sârmă
în echilibru bâlbâit ca un actor de circ nepriceput
unii au ajuns deja acolo au început să lumineze
alţii se milogesc pe la poartă
domnul Titu Maiorescu fiind aspru
iar pe cei insistenţi
îi bagă Ion Creangă-n turbincă
şi le mai dă câte-un ghiont
aşa ca o virgulă bătută la maşină
să nu mai miorlăie că au văzut Infinitul
aceasta-i schema principală
poezia nu se plimbă cu roaba
nici cu tramvaiul nici cu computerul
Poezia se plimbă cu gândul
de la un cuvânt la altul
cu viteza luminii
de la inimă la sentiment
domnul Maiorescu e aspru
are nuieluşa pregătită
şi Creangă are turbinca în mână
doar un semn şi te trimite gol
chiar dacă ai tălpile roşii.
5 aprilie 1979
de Grigore Rotaru Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu