joi, 20 decembrie 2012

580 . Distanţă

580 .  Distanţă

Zeiţa care pregăteşte ninsoarea aşteaptă
să treacă  şi clipa aceasta prin venele zilei
între timp ne învăluie cu zâmbetul ei
de cais înflorit nimeni nu se gândeşte la fructe
există impresia că este privită Celula de Apă
până când se revarsă un cântec de nuntă
  e visul care face explozie după direcţii precise
cu forme ce se includ reciproc du-te vino
cu inima deschisă lângă ochiul copilului
să aştepţi fără frică tumultul învingător
o cometă care înghite un pic din lumină
forţele interioare devenind temelia trimit păzitori
ocolind sentimentele totul e cu putinţă
prinţul desenează pe cer anotimpuri elastice
începe sfârşitul mâna zeiţei se-aşterne
în liniştea visului meu .


15 nov. 1986
de Grigore Rotaru Delacamboru

 


Autor photo : R . G .

miercuri, 5 decembrie 2012

579 .Evenimente

579 .Evenimente

Cele dintâi victorii ale trupului
risipite a încercare
vinul  tulbură moartea
pâinea întâmpină creşterea
lumina vine şi  treace
prin oul de pasăre
melcii adulmecă anotimpul
tot mai departe sub sigiliul
încă nedesfăcut
permanentă cină de taină
peste zăpodii albe
umbra unui punct suspendat
sângele şi veşmântul pur
timp îndoială în absenţă
vrem numele celui ce este
călător prin celule .

18 noiembrie 1987
de Grigore Rotaru Delacamboru



Autor photo : R . G .

marți, 4 decembrie 2012

578 .Chip ( 5 )

578 .Chip ( 5 )  

Semnul palid acoperind luna
fără speranţă se cere nisipului
o formă de rezervă

oasele cresc în somn
în numele tristeţii
prin suprapunere
cuvintele ne înconjoară

morile reci
trimit în noapte
umbra seminţelor
repetiţie - absenţă

sunaţi din goarne
la răscruci lemnul sfânt
ocroteşte lumina


gândul de sărbătoare
flutură cămaşa de schimb
imaculată .

18 noiembrie 1987
de Grigore Rotaru Delacamboru
 


Sinca Veche – Loc sacru

luni, 3 decembrie 2012

577 . Chip ( 4 )

577 . Chip ( 4 )

Polen plutitor
aşteptare de jertfă
tipare vechi

şi rădăcina
singură flămândă
neuitând soarele
suind
celulă lângă celulă
puhoiul sfânt

limbile ceasului
sugerează prin unghiuri
că azi se arată un înger

seva unindu-se
cu puterea luminii
tunelul doarme
în palma zeului
urcând .

18 noiembrie 1987


 
Sinca Veche – Autor photo R . G .

duminică, 2 decembrie 2012

576. Labirint

576. Labirint

Am trecut pragul înfierbântat de atâtea priviri rătăcite
al unui labirint spaţial ceaţa aştepta înghesuită
în câteva camere mici nişte cuiburi de păsări
urcăm – coborâm mai mult de formă
dacă ne lovim de pereţi se iveşte câte o rază
un mesaj trecător dacă ne atingeam noi între noi
însăilam scuze anemice fără să vedem chip anume
vom şti vreodată dacă ziua a luat sfârşit
dacă suntem aici numai de o zi
dacă vom reuşi să ieşim
dacă avem voie să oftăm mai mult decât se cere
ne uităm unii la alţii aproape o stare de zombi
nu aude nu vede nimeni nu ştie nimic.

27 ianuarie 1989
de Rotaru Grigore Delacamboru




Sinca Veche - Loc Sacru - photo R . G .

sâmbătă, 1 decembrie 2012

575. Zeiţa şi vasul

575. Zeiţa şi vasul

Pe steaua mea închipuită
va înflori un nufăr
în timp ce zeiţa descântă mărul
îl împarte în trei îl aşează pe masă
tu stai în umbra unui vas
zeiţa îşi mănâncă partea de măr
şi au plecat la plimbare
spirale meandre linii şi puncte
Vârtelniţa Lunii Jgheabul de Chihlimbar
semnul de apă vie – Rozeta şi Poarta vieţii
Cleştele pentru cercuri Jgheabul preaplinului
şi alte asemenea nespuse minuni
pe cărări curbilinii fără sfârşit
istoria lumii înscrisă în lut
culoare cu suflet prin flacără
 ni se arată că nu avem destule cuvinte
de mulţumire către zeiţă
oferindu-ne acest model al perfecţiunii
pământul cântă fie prin paiul de grâu
fie prin vasul acesta scos la lumină. 

18 octombrie 1985
de Grigore Rotaru Delacamboru





Desen in creion cu fundal acuarela : Vas Cucuteni 
Autor Phpto R . G .

vineri, 30 noiembrie 2012

574 . O lumină


574 .  O lumină

Nu s-a demonstrat că totul e relativ deşi
călătoream în ideea  „eu sunt “
deşi în prezent am unele îndoieli
dacă albina aşterne mirosul pe floare
dacă lumina e o formă a gândului
dacă semnul solicită gândul
dacă duhul creşterii se află în ou
dacă duhul creşterii ridică iarba
dacă explozia eliberează sămânţa
dacă implozia declanşează explozia şi invers
dacă lacrima umple spaţiul singurătăţii
dacă prezentul e uşa
ce închide trecutul deschizând viitorul
dacă floarea de crin a făcut mâna să lăstărească
dacă s-au născut din mirare strigătul graiul muzica
dacă numim simfonie dansul geometric al vaselor Cucuteni
dacă uit că exist când colind cerul inimii mele
atunci câmpia cunoaşterii şi munţii şi adâncurile
sunt în mine  la început muguri
din care o lumină se naşte
odată cu renaşterea mea din întunericul meu .

4 mai 1988
de Grigore Rotaru Delacamboru
 



duminică, 25 noiembrie 2012

574. Chip ( 3 )


574. Chip ( 3 )

Cuvintele împodobite
aşteaptă ritmul dinafară
cu voluptate măsurată
ridicăm zidul spre lumină
cerul primeşte unghiuri pline
golul coboară în fântână

când păsările mişcă zarea
doar coaja oului ascunde
a taină următorul zbor
în valul ultimelor unde

vibrând mesajul curbiliniu
coloanele îndepărtează
cuvintelor seducătoare
trimise parcă pe o rază.

12 iulie 1985
de Grigore Rotaru Delacamboru




Autor photo : R . G .

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

573. Chip ( 2 )

573. Chip ( 2 )

Dincolo de lacrimă
durerea se stinge
fulgul eliberează
când ninge

efectul unor nelinişti –
fagurii grei de lumină
lumina albă
ruptă din lumina dintâi

cerul închide
delimitează
jocul din sânge
puterea din rază

sămânţa şi forma
ovoidală
cel dintâi chip
oul primordial

şi duhul creşterii
o pasăre vie
cu aripa cerului
în colivie .

6 iulie 1985
de Grigore Rotaru Delacamboru



Autor photo : R . G .


vineri, 23 noiembrie 2012

572. Chip

 
572. Chip

Focul interior
aşezat în tipare
însă nevăzut

stabilitate – febrilitate
norocul perpetuu
al zeilor – necuprinderea

neliniştea vine
din interior
ca esenţă divină

feluritele forme
de energie
acoperă spaţiul

capacitatea
de vindecare
armonii în explozii

se încarcă de sunet
inima muntelui
inima vie

culoarea cerului
din pământ se ridică
se mişcă aerul

sămânţa şi muntele
ca aburul în aer
se contopesc .

4 iulie 1985
de Grigore Rotaru Delacamboru





joi, 22 noiembrie 2012

571. Teoremă


571. Teoremă

Dacă toamna  vinde ipoteză enunţ concluzie
şi modul cum trebuie să plimbăm sentimentele
atunci frunzele cad peste mâinile tale preţioase
îmbolnăvesc amintirile cade şi o lacrimă grea
numai trecutul este spălat din memorie
în prezent peisajul curge cu graţie
consecinţă a atâtor nelinişti ucise
şi plictisiţi copii schimbă jocul .

noiembriee 1985

de Grigore Rotaru Delacamboru


 
Autor photo: R . G .

miercuri, 21 noiembrie 2012

570. O altă formă


570. O altă formă

Vântul trezit din somn viscolind energiile Osului Sacru
spre risipire pe Calea neîngrădită a Curgerii prin multiplicare
ridică schelet invizibil treaptă cu treaptă scara curbilinie.  
În clepsidra de chihlimbar timpul trece dintr-o formă în alta
numai în momentul dintre două întoarceri
visăm iluziile care ne-au ridicat cu aripi multicolore
până în punctul unde este posibilă vizualizarea celorlalte petale .
În următoarea clipă după lege Curgerea devine suportabilă
râul duce-n spinare grupuleţe de cioburi vesele a minune
s-a evaporat hrana de toate zilele a celor întârziaţi pe orbită .
Acum timpul este un zeu care ne plimbă
cu o exactitate greu de suportat şi vom deveni imponderabili
numai zicem noi cât încercăm şi această formă a deşertăciunii .

17 noiembrie 1988
de Grigore Rotaru Delacamboru
 


miercuri, 14 noiembrie 2012

569. Cântec fără sfârşit


569. Cântec fără sfârşit

Nici o schimbare elementele toamnei
în şir indian clatină cerul
şi cade roua peste păduri
din mâna unui înger cad meduze
întunecând pădurile din apă
  un clopot de brumă cu sunet de jertfă
îndeamnă frunza îndeamnă omul
îndeamnă clipa .

22 noiembrie 1982
de Grigore Rotaru Delacamboru


Desen de N . M .

luni, 12 noiembrie 2012

568. Vise

568. Vise

Visam că tu mă visezi
zburam aşa de lin în visul tău
că nu se risipeau păpădiile
frunza plopului nu tremura.

Treceam peste păduri şi peste ape
uşor înspăimântat că nu te găsesc
visai că te visez.

Zburai aşa de lin în visul meu 
nu se risipeau amintirile
picătura de ambră aluneca spre cuibar .

Treceai prin visul meu uşor înspăimântată
ştiind că te visez  ştiind că ştiu că mă visezi.

Acum nu mai cred că există distanţă
între sufletul meu şi al tău.

4 noiembrie 1982
de Grigore Rotaru Delacamboru


Autor Photo : R . G .