349. În urma vârtejului

349. În urma vârtejului

Alergau după umbra lichidă a surâsului

în mâini cu bucăţi rupte din lună

învolburând apa în cercuri şi nispu-n pustie

drumul alb al săgeţii ( spre inimă )

coloana albastră a privirii ( spre steauă )

şi chemarea prin onduleuri ( spre sânge )

determină unghiuri jur-împrejurul viorii

cu laturi fără sfârşit fără egal fără întoarcere

sunete dulci mişcă limbile ceasului

sau ajută nisipul să călătorească

între cele două unghiuri ( spaţiale ) din clepsidră

alergau după umbra lichidă a nemuririi

zei şi zeiţe coloane multicolore fără sfârşit

însă aplauzele de formă

ale celor îngrădiţi prin cuvinte

rămân în urma vârtejului

acoperite fiind cu pulbere şi întuneric.

15 septembrie 1988

de Grigore Rotaru

Delacamboru