Câtă vreme
Frunza cade a târziu
prin văzduh chihlimbariu
ceas cu limbile fluide
în celulă se închide
doar în peştera din oase
zace ecou de mătase
şi din ce în ce mai rar
liniştea trimite var
cu o floare de răcoare
cochilie zburătoare
o clipă spre semnul mare
vorbe nu mai vor să cadă
moara macină zăpadă
peste vale într-o doară
umbra timpului măsoară
cât e fumul pentru pas
câtă frunză a rămas
cât e var mărgăritar
câtă vreme-i în zadar.
decembrie 1988
de Grigore Rotaru Delacamboru
Te dejo cariños y el deseos de una buena semana junto a este pensamiento leído:
RăspundețiȘtergereLo admirable no es que existan las estrellas sino que el hombre haya podido dar cuenta de su existencia.
Anatole Francie