Veniţi de luaţi miros
voi care mă hrăniţi
într-o supuşenie fără egal
în fiece clipă
îmi aduceţi ştiinţa
despre ce mai fac stelele
cum se leagănă brazii
şi mai ales
cu cine respiră florile
Fântânile şi Luceafărul
umbra păsării albe
cele patru zări
le-aţi turnat
în retortele alchimiei voastre
voi faceţi şi alte minuni
dar niciodată
meritul nu vă este deplin
se zice că fără miros
frumuseţea facerii voastre
ar fi ca albia uscată
a unui râu
de e aşa-o cauză
de dincolo de mine
numai în numele ei va zic
veniţi de luaţi miros.
28 octombrie 1984
de Grigore Rotaru
Delacamboru
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu