Dacă o fi
( Medy – 31 )
Dacă-o fi să te-mpresor
cu fuior de gând de dor
şi polen de lemn uşor…
De tine nu mai ştiu nimic
zăpada urcă şi coboară
vântul o suflă prin genuni
visez că ninge prima oară
de mine nimeni nu mai ştie
toţi fulgii se aruncă-n gol
încerc să urc pe serpentine
să te cuprind într-un ocol
dacă o fi să ne-ntâlnim
aşa prin viscol la-ntâmplare
doi fulgi în alb ce se ating
duios ne-om revărsa în mare
atunci lumina va ţâşni
peste zăpodii sufleteşti
numai ecouri călătoare
dacă eu sunt atunci tu eşti.
De noi nici noi nu ştim nimic
de rătăciri nici un cuvânt
prin pulberea năucitoare
dacă tu eşti atunci eu sunt .
3 aprilie 1980
de Grigore Rotaru
Delacamboru
Minunata poezie!
RăspundețiȘtergere”De noi nici noi nu ştim nimic
RăspundețiȘtergerede rătăciri nici un cuvânt
prin pulberea năucitoare
dacă tu eşti atunci eu sunt .”
blând, pur, sincer- toate într-un poem al aducerii aminte..de ce aprilie?
Este un poem de pus pe o crenguță de brad, are parfum de catifea.
Data elaborării …. Mulţumim !
RăspundețiȘtergere