Zidul alb retezat
Punctele suspendate
peste zăpodii curate
schimbă faţa la zarul
clipei care ne bate
din galaxii fluidul
ce sufletele plimbă
rostuieşte la clopot
greutatea în limbă
rotunjind înserarea
ca pe-o sferă de gheaţă
blânde aripi secrete
ne adie în viaţă
ne urmează în somn
veşnicind împreună
focul râului mut
chipul rece sub lună
întâmplare şi semn
în tiparul flămând
zidul alb retezat
locul lui luat de gând.
5 februrie 1979
de Grigore Rotaru
Delacamboru .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu