Momente
< Ce bine-i la tine în casă ! >
La orizont trompeta de aur
anunţă miracolul dezghiocării pentru cădere
neputincioşii aşteaptă să vină îngerul
să clintească apa să devieze lumina
frunzele se desfac în legănare
sub cocori alunecă abisul
albinele micşorează intrarea
nourii dau buzna
iar în păduri depărtate
umblă vulpea frigului flămândă
stă la pândă o durere liniştită
mici convulsii dinspre amintiri
a trecut un gând peste cercuri
rugul nu va fi aprins
o să dispară în ceaţă fără fiori
curba regretului nu spune prea multe
poate reuşeşti să rămâi limpede
în amestecul acesta ciudat
în care trupul contează puţin numai sângele
o să fie trimis celulă cu celulă
spre platoul de jertfă dar nu dintr-odată
şi azi şi mâine.
16 septembrie 1980
de Grigore Rotaru
Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu