Cu Bacovia ( 3)
„ Scîrţîie toamna din crengi ostenite “
În noapte se chinuie frunza
mormane în foşnet de-a dura
încerc s-aţipesc – e zadarnic
mă zbucium odat’ cu natura
vibrează tot universul
când bate ora-n metal
şi gândul meu rătăceşte
printr-un labirint spaţial.
24 noiembrie 1983
de Grigore Rotaru
Delacamboru
Frumos...multumesc pentru versuri si imagini!
RăspundețiȘtergereSalutari!
Versurile .... o parodie de admiratie din tinerete.
RăspundețiȘtergereImaginea .... o colaboratoare atat de tanara ... cu aparatura sub limita ...cu idei originale ... Ay ,,,cantec de plecaciune !
Multumesc de vizita domnule Wind !