545. Numai
O vorbă spală pe alta până la ultima rană fluidă
când rămânem blocaţi în iluzii
citim drumul nisipului
în furtuna ce măsoară stabilitatea clepsidrei
citim curgerea în apă şi aer
până când se arată un cerc luminos
fereastră prin care vom privi universuri paralele
începând cu gena destinului prin transparenţă şi singurătate
până la cea din urmă genune unde stelele nu mai clipesc
se odihnesc în spirală de aşteptare
numai ritmul respiraţiei tale
şi pajiştea catifelată a plictisului
produc abandonul unui gând trandafiriu.
3 aprilie 1991
de Grigore Rotaru Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu