559. Cântec pentru Medy ( 34 )

559. Cântec pentru Medy ( 34 )

Vreme vine peste mine

şi îmi amintesc de tine

trece vremea în cuvinte

semn viu să luăm aminte

vorba crucii din Săpânţa

în lumină e sămânţa.

Bea rouă de rostopască

ochiul tău să mă cunoască

suflă în zefir zâmbire

dacă vrei culcuş din fire

de argint moale de lună

la umbră de mătrăgună

treci prin zare chip de sare

sufletu-mi să te măsoare

în momentul interzis

treci prin vis ca un cais

înflorit  - înmiresmată

aură de nestimată

boala de văzduh să-ţi fie

icoană  de bucurie

abur moale de ninsoare

curcubeie călătoare

nişte plasmă de fantasmă

călător dinspre mireasmă

doar cu grai de flori de mai

cu şapte stele-n alai

care urcă în vâlvoare

cu raze de sărbătoare

în buchet se împreună

nemaivăzută cunună

sau mă chemi pe undă lină

în culcuş cu puf de-albină

vremea trece şi suspină

vremea vine şi alină

toarce vremea fir subţire

să-mpletim în amintire

ce ne-a fost zefir în şoapte

la hotar de ziuă - noapte

arome carne de fragă

ne-a fost plecăciunea dragă

de din vale de ninsoare

nu-i mireasmă să măsoare

nici cuvânt să poată spune

minune cât o genune

prin cuvânt cu legământ

sub cupolă de lemn sfânt

cine eşti şi cine sunt.

28 iunie 1981

de Grigore Rotaru Delacamboru

Autor Photo: R . G .