sâmbătă, 23 februarie 2013

590. Acum


590. Acum

Acum posibilităţile se măsoară cu raza gândului
profeţiile nu mai au viaţă lungă
se clatină frunza în paltin ideile urcă rapid
le susţinem cu aura noastră cu cele mai subtile vibraţii
sau de-a rostogolul în fraze rotunde le-nchidem
la adăpost de nefericitul obicei al trecerii
de a lăsa praf şi pulbere-n urmă
peste sufletul celui ce plânge peste silabe prin aer
chiar ecoului i se ridică nodul necazului
şi nu mai iese curat din inima muntelui .
Acum există varianta întoarcerii cu oricâte grade
nu se înregistrează nimic  nu mai cade vreo stea
în visul somnambulului realitatea intră de-a dreptul
mai târziu nu se ştie cine o să împartă apă şi aer
ne încurajăm cu iluzii păcălim sângele
că avem pământul stabil la picioare însă
la bucătăria absurdului un alambic translucid
distilează încrederea pînă la semn
şi au plecat la plimbare prin ţara surâsului
poftele vegetale ocrotite cu lumină din dreapta
nimeni nu ştie când o fi să se-nchidă
gura de şarpe din care ţipăm  în surdină
vor rămâne pe-afară insectele şi moduloformii
cu zgomotul lor cu tot .

4 mai 2003
de Grigore Rotaru Delacamboru
 




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu