591. Omul cu bluza albastră

591. Omul cu bluza albastră

Omul cu bluza albastră scotocea în memorie

cu diferite unelte de firmă zicea el

celor de preţ le asigura protecţie suplimentară

chema în ajutor vântul şi tăria din rădăcini

mai ales când folosea cheile somnului dimineţa

fiind obligat să stingă felinarele din fiecare celulă a nopţii

cu prima rază de soare saluta plaja unde

mai multe ceasornice învăţau să meargă

pentru siguranţă avea în valiză

înecată-n praf de mică şi chihlimbar

clepsidra bunicului cu eşarfă multicoloră

cunoştea şi metoda inelului ţinut în aburi de muguri

o aplica numai în momente de sărbătoare .

Omul cu bluza albastră avea inima cât cupola pădurii

era posibil să treacă pe-acolo tot soiul de sentimente

la veselie simţea palpitaţii în plus

mai ales când umbla prin iarba cu rouă

doar în ciorapi de bumbac strălucind

căpitan de flux şi reflux element migrator

fără să-ndoaie genunchii fără unghi de rezervă

doar mâinile îi erau de-ajutor să cunoască văzduhul

credea că numai aşa îşi menţine bluza albastră .

de Grigore Rotaru Delacamboru

17 mai 2003

Autor photo : Titi Damian