Nu se ştie dacă acum este târziu
când se aduc ofrande zeului de sare ploile
mai întârziem pe câmpia de şah
rană a singurătăţii
aş bea rugina ce s-a topit ca un sunet
în mâinile toamnei trecând prin marea sală
a minunilor cu lumină şi ape
oameni buni ascultaţi palmele mele visează
trupul meu vorbeşte ca o vioară
am încercat până şi melanholia
m-am chinuit cât Sisif pe-o orbită uitată
am căutat echilibrul între ce-i înăuntru,
şi ce-i în afară între genă şi voinţa fierbinte
între eroare şi siguranţă însă numai zeul
a pretins că vreau să mişc stelele
să-şi piardă lumina deşi
eu le am pe toate aprinse în inimă
şi sunt mulţumit că îmi curge prin sânge
neantul strălucitor.
3 iulie 1985
de Grigore Rotaru Delacamboru
Cele opt romburi ( 10 )
Ştergar – perdeluţă la Biserica dintr-o piatră Aluniş -
Cele opt romburi -
păretar judetul Buzău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu